Alte 100 Măsuri Liberale

POLITICA FISCALA BUGETAR

  • 1. Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru contribuţiile sociale

  • *Obiectiv de relaxare şi simplificare fiscală implementat pe termen scurt – astfel, toate contribuţiile sociale (CAS, CASS, şomaj, fonduri de risc, etc.), atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, vor ajunge, cumulat, la 16%.

  • 2. Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru cota standard a taxei pe valoarea adăugată

  • *Obiectiv de relaxare fiscală implementat pe termen scurt şi mediu, etapizat – care urmăreşte creşterea gradului de cuprindere al încasărilor din TVA, eliminarea economiei subterane şi stimularea consumului din producţia internă.

  • 3. Infiinţarea Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural

  • *Se va utiliza pentru investiții strategice și pentru a acoperi deficite de finanţare în zone critice şi va ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în 4 ani. Banii vor provenii din investiţii private.

  • 4. Banca de Dezvoltare şi Investiţii a României

  • *Banca va fi un instrument complementar Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural. Aceasta va avea un capital iniţial de 200 milioane de euro şi va opera cu un multiplicator de cel puţin 1 la 5, adică un portofoliu de finanţări de cel puţin 1 miliard de euro. BDIR va fi înfiinţată şi va funcţiona prin similitudine cu Banca Europeană de Investiţii, având ca acţionari ministerele ale căror investiţii se derulează prin utilizarea fondurilor băncii. BDIR va beneficia de management privat.

  • 5. Tintirea ajutoarelor de stat

  • *Alocarea a 1 miliard euro în ajutoare de stat se vor traduce în cel puţin 2 miliarde de euro investite pe parcursul următorilor 4 ani.

  • 6. Profiturile produse în România să fie impozitate în România

  • *PNL va transpune Directiva 2016/1164 din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale. PNL doreşte ca impozitele să fie plătite acolo unde sunt generate profiturile și creată valoarea. Este o lege care protejează companiile care declară profiturile în România şi care elimină dezechilibrele dintre cei care plătesc impozitele în România şi cei care se sustrag de la plata acestor obligaţii fiscale.

  • 7. Reformarea relaţiei contribuabil-stat

  • *Un click pentru plata obligaţiilor fiscale. Reducerea birocrației trebuie realizată atât prin reducerea poverii administrative asupra contribuabililor, cât și prin accelerarea informatizării sistemelor publice şi interconectarea lor.

  • *Mai multă libertate economică: termene mai scurte pentru intrarea şi ieşirea de pe piaţă a agenţilor economici.

  • *Organele de control fiscal vor trebui să devină partener şi stimulator al contribuabililor de bună-credinţă.

  • 8. Transparenţă bugetară şi simplificare fiscală

  • *Simplificare fiscală reală – mai puţine formulare, mai puţine drumuri, mai puţine cozi la ghişee, mai puţină birocraţie, mai multă utilizare a resurselor electronice pentru plata obligaţiilor fiscale;

  • *Transparenţa bugetară – toate cheltuielile publice la vedere, începând cu Guvernul şi până la ultima administraţie publică locală.

  • 9. Implementarea standardelor de cost în administraţie

  • *Creșterea calității serviciilor publice este condiționată de stabilirea unor standarde de cost în administraţia publică. Acestea pot fi cuantificate după stabilirea clară a domeniilor de activitate comune tuturor instituţiilor publice precum și a celor specifice. În plus este necesară inventarierea tuturor funcţiilor publice existente de la nivelul administraţiei publice, pentru crearea unei imagini complete asupra nevoilor existente şi resurselor disponibile.

  • 10. Reducerea cu 50% a numărului de impozite şi taxe

  • *Reducerea/eliminarea costurilor administrative ale politicii fiscale prin eliminarea taxelor şi impozitelor cu eficienţă fiscală redusă, dar cu impact negativ asupra poverii fiscale totale.

  • 11. Facilităţi pentru angajatori

  • *Facilităţi fiscale pentru angajatorii care încadrează şomeri;

  • *Angajatorii care au mai mult de 1.000 de angajaţi în aceeaşi locaţie sau angajatorii învecinaţi care se vor asocia pentru a îndeplini această condiţie, vor primi facilităţi fiscale (acceptarea amortizării accelerate pentru investiţie) pentru a înfiinţa creşe, grădiniţe şi centre „şcoală după şcoală” pentru copii angajaţilor care îşi desfăşoară acolo activitatea profesională. În paralel, şi statul va investi în astfel de servicii sociale extrem de necesare în multe comunităţi atât prin construirea de creşe şi grădiniţe, cât şi prin formarea de personal.

  • 12. Controlul post-privatizare

  • *Control asupra respectării clauzelor post-privatizare cuprinse în contractele de privatizare, iar în cazul contractelor prin care nu s-au realizat obligaţiile investiţionale angajate, investitorii vor fi obligaţi să le realizeze sau, în caz contrar, contractele vor fi desfiinţate, patrimoniile respective revenind la stat. Se va aplica legislaţia privind reevaluarea terenurilor societăţilor privatizate. Sectorul energetic va fi tratat ca un subiect de securitate naţională.

MUNCĂ, FAMILIE ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

  • 13. Legea salarizării unitare – încadrarea categoriilor profesionale din sistemul public într-o grilă de salarizare care să recunoască statutul și importanța acestora în societatea românească

  • 14. Eliminarea impozitarii tuturor categoriilor de pensii

  • 15. PNL propune măsuri concrete pentru reducerea declinului demografic și sprijinirea familiilor tinere active economic

  • 16. Reducerea impozitului pe venit la jumătate pentru părinţii care au al treilea copil până la vârsta de 7 ani a acestuia/acestora

  • 17. Introducerea voucherului cultural. Fiecare elev va primi la începutul anului şcolar un pachet de 6 vouchere pentru a putea participa împreună cu unul dintre părinţi la evenimente culturale (ex: teatru) sau pentru a vizita obiective turistice sau educative. În ziua activităţii culturale, părintele va avea programul de lucru redus la 4 ore

  • 18. Creşterea alocaţiilor pentru toţi copiii, la valoarea de 200 de lei, această creștere fiind acordată prin tichete sociale destinate achiziționării de rechizite, haine, alimente, etc

ADMINISTRAȚIE

  • 19. Depolitizarea si profesionalizarea administrației publice, prin stabilirea nivelului până la care se vor face numirile politice atât la nivel central, cât și teritorial, dar și prin reformarea corpului funcționarilor publici

  • 20. Debirocratizarea și transparentizarea administrației publice prin reducerea poverii administrative asupra contribuabililor, cât și prin accelerarea informatizării sistemului

  • 21. Stabilirea unor standarde de cost în administrație în vederea creșterii calității serviciilor publice oferite populației

  • 22. Demararea procesului de reformă administrativ-teritorială astfel încât la orizontul anului 2020 în România fragmentarea teritorială să fie cât mai redusă

  • 23. Deschiderea cadrului finanțării locale către structurile asociative și introducerea unei componente a bugetului local elaborată pe proiecte în vederea acoperirii unor serviciile locale deficitare

CULTURĂ

  • 24. Noul Cod al Patrimoniului Național

  • 25. Înființarea Gărzii Naționale a Patrimoniului Cultural, organism cu rol de inventariere, control și coerciție, identificare de soluții și promovare a patrimoniului imobiliar cultural

  • 26. Elaborarea unei legislații competitive privind sponsorizarea și mecenatul

  • 27. Inventarierea tuturor bunurilor de patrimoniu imobil

  • 28. Înființarea Muzeului Comunismului

AGRICULTURĂ

  • 29. Întabularea și comasarea terenurilor agricole în condiţiile în care încasarea subvenţiilor din fonduri europene este condiţionată de finalizarea cadastrului

  • 30. Reabilitarea sistemului național de irigații și sprijinirea producătorilor agricoli pentru utilizarea resurselor locale de apă prin construirea canalului Siret – Bărăgan

  • 31. Reorganizarea ADS (Agenția Domeniului Statului), astfel încât să poată avea prioritate în cumpărarea terenurilor agricole, dar și revizuirea valorii redevențelor pentru asigurarea unui mediu concurențial egal pentru toți fermierii

  • 32. Sprijinirea și dezvoltarea zootehniei și a industriei alimentare pentru valorificarea superioară a producției vegetale și crearea de plus valoare în sectorul agricol

  • 33. Revizuirea legislației privind vânzarea terenurilor agricole având în vedere faptul că 30% din terenul agricol a fost vândut către străini. Principalele modificări ar viza limitarea numărului de hectare pe care o persoană fizică sau juridică le poate achiziţiona în România, în acest sens avizarea acestor tranzacții trebuie realizată de Camerele Agricole care trebuie să fie funcționale

  • 34. Sprijinirea formelor asociative ale producătorilor agricoli în raport cu piața internă, dar și găsirea de noi piețe externe pentru exporturile de cereale și produse de origine animală românești, prin realizarea a 5 agropolisuri (centre logistice cu obiectiv agricol) a câte 100 milioane euro pentru un total de 500 milioane de euro

JUSTIȚIE

  • 35. Construirea de noi săli de judecată, pentru decongestionarea instanțelor și îmbunătățirea condiițiilor de desfășurare a actului de justiție

  • 36. Alocarea de noi posturi de magistrați și grefieri, pentru a scurta termenele de judecată ale proceselor

  • 37. Consolidarea agenției specializate pentru recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni

  • 38. Consolidarea inspecției judiciare pentru creșterea responsabilizării magistraților

  • 39. Construirea a 1-2 penitenciare, pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție

TINERET ȘI SPORT

  • 40. Sprijinirea accesului tinerilor la educație prin crearea, împreună cu sistemul bancar, a unor Împrumuturi pentru Studenți („Student Loans“): credite pe termen lung (10 ani), cu dobândă preferențială, destinate studiilor (rambursabile după 3 ani de la absolvire, din veniturile salariale)

  • 41. Acordarea de stimulente financiare din fonduri nerambursabile și din bugetul național pentru acei angajatori care înființează unități private de învățare și ucenicie sau care stabilesc parteneriate cu universitățile și realizează programe sustenabile de „induction management“ pentru tinerii angajați

  • 42. Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani. Partidul Național Liberal consideră că aceste persoane intră în categoria persoanelor vulnerabile pentru care își asumă responsabilitatea reintegrării sociale

  • 43. Stimularea fiscală a companiilor private care finanțează sau sponsorizează asociațiile sportive de masă/performanță

  • 44. Înființarea unor secții de medicină sportivă în cadrul spitalelor județene, acolo unde nu există policlinici sportive

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

  • 45. Dezvoltarea portului Constanţa și adaptarea legislației specifice astfel încât acesta să atingă potențialul maxim, devenind cel de-al treilea port ca mărime și importanță din Europa, hub regional de transfer mărfuri către Orient și obiectiv strategic pentru securitatea națională și europeană

  • 46. Coordonarea infrastructurii de transport cu polii de dezvoltare naționali pentru stimularea creșterii economice și a investițiilor în industrii și servicii, precum și consolidarea hub-urilor regionale București, Constanța, Timișoara, Suceava, Brașov prin interconectivitatea cu toate mijloacele de transport:

  • - finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IV European (Proiectul prioritar 22 Curtici – Simeria - Sighișoara - Brașov - București -Constanța) și demararea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IX European (București - Iași - Ungheni)

  • - interconectivitatea drumurilor expres și a drumurilor județene cu principalele autostrăzi naționale pentru echilibrarea accesului rapid în toate zonele țării

  • - repartizarea echilibrată a transportului pe toate tipurile de infrastructură (rutieră, feroviară, navală, aeriană)

  • 47. Racordarea României la rutele europene de transport rutier prin autostrăzile UNIRII, Sibiu – Pitești, Comarnic – Brașov, OLTENIA, MOLDOVA, Constanța-Mangalia, Centura de Sud şi Nord a Bucureştiului

  • *Autostrada Unirii: Tg. Mureș – Iași – Ungheni, leagă Moldova de Ardeal, dând o șansă la dezvoltare regiunii celei mai defavorizate economic din România și apropie Republica Moldova de Europa

  • *Autostrada Oltenia: de la granița de vest până la Calafat, parte a Coridorului Orient/Est -Mediteranean care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani

  • *Autostrada Moldova: București – Ploiești – Buzău – Focșani – Albița, leagă Moldova de Muntenia pentru a atenua dezechilibrul major de dezvoltare dintre cele două regiuni istorice

  • 48. Transformarea Dunării în AUTOSTRADA ALBASTRĂ prin regularizarea cursului ca principală modalitate de atragere a traficului în tranzit din Europa Centrală spre Portul Constanța și invers, dezvoltarea porturilor fluviale ca centre de dezvoltare economică și de atragere a investițiilor în industrii și servicii, în corelare cu Strategia Dunării, precum și stimularea transportului ecologic

  • 49. Consolidarea rolului strategic și de securitate al aeroporturilor Henri Coandă-Otopeni, Traian Vuia-Timişoara, Mihail Kogalniceanu-Constanța, precum și dezvoltarea unui hub regional de transport aerian la București prin relansarea Companiei TAROM

SĂNĂTATE

  • 50. Construirea a 8 spitale regionale, din care 2 în București. Construirea a 900 de cabinete medicale în mediul rural și în orașele mici, prin programul “Casa medicului”

  • 51. Garantarea accesului la medicamente prin actualizarea bianuală a listei medicamentelor compensate și gratuite

  • 52. Derularea de programe naționale de educație și prevenție care să îmbunătățească starea de sănătate a populației și să reducă costurile tratamentelor

  • 53. Îmbunătățirea legislației privind protecția pacienților, pana la 31 decembrie 2017

  • 54. Continuarea demersului parlamentar în vederea adoptării Legii prevenției în sănătate

  • 55. Stoparea migrației medicilor prin DUBLAREA SALARIILOR acestora de la 1 iulie 2017 și reașezarea profesiei de medic în sistemul de salarizare românesc pe o grilă rațională

  • 56. Creșterea salariilor asistenților medicali în medie cu 20%, anual, începând cu 1 iulie 2017 până la dublarea acestora

  • 57. Primele 3 proceduri de inseminare in vitro vor fi gratuite şi achitate din bugetul de stat printr-un program național special

  • 58. Pachet mai larg de analize gratuite pentru femeile însărcinate de peste 35 de ani

EDUCAȚIE

  • 59. Investiția în profesor – creșterea anuală a salariilor în medie cu 20% începând cu a doua jumătate a anului 2017, până la dublarea acestora, însoțită de evaluarea corpului didactic

  • 60. Creşterea numărului de absolvenţi de şcoli profesionale, cu calificări reale şi adaptate la cerinţele pieței muncii prin:

  • *redeschiderea liceelor profesionale la standarde moderne în parteneriat cu mediul economic

  • *oferirea de facilităţi fiscale investitorilor care doresc să facă parteneriate cu şcolile profesionale. Şcolile profesionale nu mai trebuie să fie un refugiu pentru cei care nu reuşesc la un liceu teoretic, ci un traseu voluntar de carieră

  • 61. Generalizarea învățământului obligatoriu de la 4 ani cu asigurarea de locuri în grădinițe și suplimentarea cu 18 000 a locurilor în şcoli, astfel încât să ajungem la învăţământ într-un singur schimb în toate școlile!

  • 62. Introducerea examenelor de admitere la licee, diferențiate, în funcție de liceul pe care-l urmează. Introducerea Bacalaureatului diferențiat, în funcție de profilul liceului, cu acces diferit spre universități

  • 63. Modificarea conținutului manualelor, simplificat, adaptat la cerinţele şi sistemele de evaluare (naționale şi internaţionale)

  • 64. Evaluarea externă a universităților concomitent cu introducerea criteriilor de etică și profesionalism în activitatea academică

APĂRARE

  • 65. Neimpozitarea pensiilor militare

  • 66. Asigurarea anuală prin bugetul de stat a minim 2% din PIB pentru sistemul național de apărare

  • 67. Reconstrucția industriei de apărare pe baze economice, a Parteneriatului strategic cu SUA și cu alte țări europene

  • 68. Modernizarea capacităților industriei naționale de apărare și dezvoltarea unei politici eficiente de offset

FONDURI EUROPENE

  • 69. Descentralizarea gestiunii fondurilor europene și dezvoltarea capacității administrative a agențiilor de dezvoltare regională. Regiunile trebuie să poată dezvolta proiecte adaptate potențialului lor, să nu mai depindă totul de aprobarea de la București

  • 70. Unificarea procedurilor de selectare a proiectelor de investiții, indiferent de sursa de finanțare, astfel încât cheltuielile să fie eligibile pentru rambursare de către Comisia Europeană. Doar așa putem stopa alocarea discreționară de fonduri pe criterii electorale și politice

  • 71. Utilizarea instrumentelor financiare pentru a maximiza impactul fondurilor europene. Trebuie să profităm la maximum de planul de investiții propus de Comisia Juncker, să mobilizăm toate resursele financiare pentru investiții, să garantăm faptul că resursele financiare ajung în economia reală, în special la IMM-uri

  • 72. Asigurarea, printr-un fond dedicat, a cofinanțării pentru beneficiarii privați (companii, universități, institute de cercetare, ONG-uri) care accesează fonduri direct de la Comisia Europeană pentru proiecte transnaționale. România trebuie să atragă mai multe fonduri europene, nu doar cele dedicate ei, ci și cele care se află în competiție cu alte state

  • 73. Externalizarea managementului unor axe prioritare către operatori privați care să gestioneze întregul proces de contractare și gestiune în baza unor indicatori de performanță pe care trebuie să îi îndeplinească, pentru programele care implică un număr mare de beneficiari, cum sunt de pildă Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Capital Uman

TEHNOLOGIA INFORMAȚIILOR ȘI COMUNICAȚII

  • 74. Platforma de e-Guvernare. O abordare eficientă a domeniilor tehnologiei informației și a comunicațiilor trebuie să asigure echilibrul dintre interesul public ce urmărește pe de o parte creșterea calității serviciilor, iar pe de altă parte promovarea condițiilor pentru investiții private care permit furnizarea de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată în condiții de liberă competiție. Este necesară dezvoltarea unui cadru de natură să realizeze apariţia ghişeului electronic unic al cetăţeanului, componentă a guvernării electronice – eGov. Administraţia trebuie să aibă la dispoziţie baze de date complementare, dar interconectate şi interoperabile şi care vor avea proceduri specifice de acces

  • 75. Un alt obiectiv prioritar în domeniul tehnologiei informaţiei este creşterea ratei de acoperire a internetului în România, în contextul în care avem cea mai scăzută rată de acoperire a internetului din UE (un indice de doar 39,9%). În acest sens, principalele măsuri pe care PNL le are în vedere sunt: 1. Orientarea României pe termen mediu și lung către creşterea ratei de acoperire a internetului (de la 40% la cel puțin 60% în următorii 3 ani); 2. Asigurarea accesului la informaţie obiectivă şi neutră prin obligarea furnizorilor de servicii şi/sau de reţele de comunicaţii electronice de a garanta neutralitatea internetului şi prin simplificarea procedurilor şi autorizaţiilor necesare pentru instalarea elementelor de infrastructură de comunicaţii electronice pentru furnizorii privaţi

  • 76. Crearea unei proprietăţi intelectuale româneşti valoroase și autentice-stimularea apariției de produse software românești prin adoptarea unor politici de încurajare a acestor activități prin acordarea de facilități fiscale

  • 77. Trecerea de la televiziunea analogică la cea digitală cât mai urgent posibil și extinderea transmisiunilor posturilor de radio din analogic în digital, conform convențiilor semnate de către statul român cu UE

  • 78. Serviciul poştal - realizarea serviciului poştal universal pe baze concurenţiale reale şi îmbunătăţirea performanţelor serviciului poştal cu caracter special

ENERGIE

  • 79. România va accesa şi utiliza în grad ridicat fondurile şi instrumentele financiare europene pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, inclusiv Fondul European pentru Investiții Strategice, pentru creșterea competivității și eficienței energetice (inclusiv pentru modernizare sistemelor de termoficare)

  • *Propunem alocarea unei sume suplimentare de minim 50 de milioane de euro/an pentru garanții oferite de Eximbank companiilor autohtone ce doresc să participe la proiecte energetice internaționale

  • 80. Intensificarea cercetării geologice în scopul descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi gaze naturale, realizarea infrastructurii necesare preluării gazelor din Marea Neagră până la rețeaua națională de transport, reabilitarea şi finalizarea dispeceratelor sistemelor de transport prin conducte de gaze naturale şi ţiţei, creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale prin diversificarea surselor de aprovizionare din import și dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de transport ale ţărilor vecine

  • 81. Propunem un cadru fiscal care să asigure echilibrul între nevoia statului de atragere de venituri și de menținere a interesului investitorilor în explorarea/exploatarea hidrocarburilor. Autoritățile locale vor beneficia direct de o parte din taxele încasate din exploatarea de hidrocarburi

  • 82. Propunem elaborarea Harțio Digitale a Oportunităților din Energie și a seturilor de date aferente. Propunem un set de măsuri pentru încurajarea digitalizării accelerate a sectorului energetic, cu pregătirea capacităților de răspuns la incidente cibernetice

  • 83. Consumatorul final de energie electrică va fi pus în permanenţă în centrul măsurilor și dezbaterilor energetice instituționale. Ne propunem reducerea cu o treime a timpului și costurilor necesare pentru racordarea la rețeaua de energie electrică. De asemenea, propunem simplificarea procedurilor de schimbare a furnizorului de energie electrică (stimularea unui mediu concurențial - analogie cu efectele pozitive de la portabilitatea numerelor din telefonia mobilă)

MEDIU

  • 84. Protejarea pădurilor din România și extinderea suprafețelor împădurite prin promovarea și implementarea pachetului legislativ de reformă în silvicultură și finanțarea Programului național de împăduriri

  • 85. Creșterea calității aerului în marile orașe prin reducerea poluării, realizarea de spații verzi și susținerea mijloacelor de transport electrice și hibride

  • 86. Reducerea consumului de materii prime și gestionarea eficientă a deșeurilor, punerea în practică a conceptului privind economia circulară prin modificarea legislației în domeniul deșeurilor și restructurarea Fondului pentru Mediu

  • 87. Adaptarea la schimbările climatice pentru reducerea riscului la inundații, la deșertificare prin reamanajarea bazinelor hidrografice, a Luncii și Deltei Dunării, dar și prin realizarea de perdele forestiere

  • 88. Protejarea și conservarea patrimoniului natural, a biodiversității prin cadastrarea și gestionarea durabilă a cursurilor de apă, fondului forestier, ariilor naturale protejate, plajelor Mării Negre

POLITICA ECONOMICĂ

  • 89. Descentralizarea Agenției de Promovare a Exporturilor la nivel de regiune-județ astfel încât să se promoveze exporturi locale și incurajarea capitalului autohton către export

  • 90. Demararea unui program de înființare de parcuri industriale pe principiul niciun județ fără parc industrial

  • 91. Sprijinirea capitalului autohton pentru investiții în străinătate

  • 92. O nouă lege a turismului

  • 93. Măsuri concrete pentru reindustrializare: înființarea hub-urilor, clusterelor și parcurilor industriale

ROMÂNIA - ȚARĂ MEMBRĂ A UNIUNII EUROPENE ȘI A NATO

  • 94. Actor important în deciziile UE. România are șansa de a-și asuma un rol activ în procesul de consolidare a Uniunii Europene, bazat pe nevoia de securitate și prosperitate, și de a folosi pe deplin toate oportunitățile oferite de relansarea proiectului european

  • 95. Accesul deplin la spațiul Schengen prin continuarea eforturilor diplomatice la nivelul Uniunii Europene, bazat pe îndeplinirea deja de către România a tuturor condiționalităților

  • 96. Parteneriatul cu SUA și alte parteneriate cu țări ale UE vor fi continuate și întărite

  • 97. Dezvoltarea capacității României, în calitate de membru al NATO, de a fi un real și solid furnizor de securitate în regiune

BUCUREȘTIUL - O CAPITALĂ MODERNĂ ȘI FUNCȚIONALĂ

  • 98. Construcția Centurii de Sud şi Nord a Bucureştiului la nivel de autostradă în condiții eficiente și suportabile pentru bugetul României, din Fondul Român de Dezvoltare Urban Rural (FRDUR)

  • 99. Demararea construcției Magistralei M6 București – Otopeni și finalizarea Magislatralei M5 Drumul Taberei – Pantelimon

  • 100. Construcția unei săli moderne de concerte și a unui Mall Cultural